Dragoș Pîslaru lansează un apel către partidele politice, sindicate și angajații de la stat pentru adoptarea rapidă a noii legi a salarizării unitare. Ministrul susține că România se află în „ceasul al doisprezecelea” și leagă adoptarea reformei de deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Mesajul vine însă după săptămâni de controverse privind forma inițială a proiectului, criticată inclusiv pentru efectele asupra unor categorii din sănătate și educație. Acum, Pîslaru admite practic că proiectul a avut nevoie de modificări importante și anunță creșteri, compensații și corectarea grilelor.
România ar fi intrat în ultima săptămână decisivă pentru adoptarea legii salarizării unitare, una dintre reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dragoș Pîslaru susține, într-o amplă postare publică, faptul că un acord politic trebuie obținut rapid pentru ca legea să poată fi adoptată și promulgată până la termenul-limită de 31 august.
Miza financiară invocată de ministru este uriașă: 770 de milioane de euro, adică aproximativ 4 miliarde de lei, bani europeni destinați investițiilor.
„Este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obținut un acord politic pe această reformă”, avertizează Pîslaru.
Pîslaru spune că doi din trei bugetari vor primi mai mulți bani
Potrivit ministrului, noua lege ar trebui să pună ordine într-un sistem public de salarizare fragmentat și construit în ultimii ani prin numeroase excepții, sporuri și modificări succesive.
Pîslaru susține că forma actuală a proiectului ar aloca aproximativ 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților salariale, iar peste două treimi dintre angajații vizați ar urma să beneficieze de creșteri.
Mai mult, ministrul promite că niciun venit salarial nu va scădea, eventualele diferențe urmând să fie acoperite prin sume compensatorii.
În cifrele prezentate de acesta, legea ar aduce beneficii directe pentru peste 800.000 de angajați din sectorul public.
Este o schimbare importantă de discurs față de controversele care au însoțit proiectul în ultimele săptămâni.
Proiectul a provocat însă scandal tocmai în sănătate și educație
Pîslaru pune o parte importantă a opoziției față de lege pe seama unei „campanii masive de dezinformare”. Numai că proiectul nu a provocat nemulțumiri exclusiv din cauza mesajelor politice.
Forma inițială a generat temeri serioase în rândul unor categorii de angajați, în special din sănătate și educație, tocmai din cauza modificărilor aduse grilelor, coeficienților, sporurilor și diferitelor componente ale veniturilor.
Iar amploarea corecțiilor anunțate acum chiar de ministru arată că proiectul inițial avea nevoie de modificări substanțiale.
Pîslaru spune că, în ultimele trei săptămâni, el și echipa sa au lucrat „peste 14 ore pe zi” pentru îmbunătățirea legii, în special în sectoarele sensibile ale sănătății și educației.
Cu alte cuvinte, proiectul prezentat acum drept o reformă care nu reduce veniturile și care va aduce majorări pentru majoritatea bugetarilor este rezultatul unor modificări făcute după reacțiile puternice provocate de variantele anterioare.
Schimbări pentru medici și personalul din spitale
În sănătate, Pîslaru anunță că au fost revizuite mai multe dintre punctele controversate.
Au fost analizate și reașezate sporurile, diferențierea coeficienților în funcție de tipul unității sanitare și specializare, dar și poziția personalului TESA.
Ministrul susține explicit că noua încadrare a personalului TESA „cu siguranță duce la creșteri salariale”.
Rămâne însă problema încadrării tuturor acestor majorări în limitele bugetare.
Pîslaru le transmite sindicatelor că acesta este un „factor obiectiv” de care trebuie să țină cont în negocierile finale.
Profesorilor li se promit acum condiții mai bune
Modificări au fost făcute și pentru educație.
Potrivit ministrului, după consultările cu Ministerul Educației a fost îmbunătățită plata cu ora, pentru care este promisă o „creștere substanțială”.
Ar urma să fie modificată și indemnizația de dirigenție.
În plus, Guvernul lucrează la o variantă prin care o majorare importantă a grilelor și coeficienților din educație să fie eșalonată până în 2028.
Sindicatele urmează să discute noul scenariu cu reprezentanții Executivului.
Pîslaru atacă partidele care se opun legii
Ministrul introduce în mesajul său și o miză politică.
În opinia sa, opoziția față de reforma salarizării ar veni inclusiv din teama unor partide că adoptarea acesteia ar permite Guvernului Bolojan să revendice politic majorările pentru aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public.
Mai mult, Pîslaru susține că noua lege ar reduce posibilitatea politicienilor de a promite creșteri salariale înaintea alegerilor parlamentare din 2028.
„Dispare arbitrarul și scenariul cu dacă susții partidul X, atunci «se dă» mai mult”, afirmă ministrul.
Este însă și aici o miză politică evidentă: Pîslaru cere partidelor să renunțe la calculele electorale, în timp ce prezintă adoptarea proiectului inclusiv ca pe un succes al actualei guvernări.
Moody’s, invocată în sprijinul reformei
Pîslaru aduce în discuție și recenta evaluare Moody’s privind România, afirmând că reforma salarizării este menționată în analiza agenției și că adoptarea sa ar putea contribui la îmbunătățirea profilului de credit al țării în viitor.
Ministrul leagă menținerea ratingului și de reformele adoptate de Guvernul Bolojan și de atragerea fondurilor europene.
Presiune uriașă înainte de 31 august
Dincolo de războiul politic, problema imediată este timpul.
După aproximativ patru ani de amânări, România încearcă să adopte una dintre cele mai complicate reforme ale administrației publice chiar înainte de expirarea termenului PNRR.
Pîslaru cere acum sprijinul tuturor: liderilor politici, sindicatelor și celor aproximativ 1,2 milioane de angajați ai statului.
Sindicaliștilor le transmite că proiectul a fost îmbunătățit inclusiv datorită presiunilor și negocierilor purtate în ultimele săptămâni și că alocarea financiară ar fi crescut cu peste 4 miliarde de lei față de versiunea inițială.
Angajaților le cere să verifice personal cifrele și promite din nou că doi din trei ar urma să câștige mai mult, iar nimeni nu ar trebui să piardă la venitul salarial total.
O reformă de 770 de milioane de euro, reparată în ultimele zile
Situația ridică însă o întrebare dificilă pentru Guvern: de ce o reformă de care depind sute de milioane de euro din PNRR și salariile a peste un milion de oameni a ajuns să fie reparată și negociată contra cronometru, cu numai câteva săptămâni înaintea termenului final?
Pîslaru prezintă actuala variantă drept una care corectează inechitățile, majorează veniturile majorității angajaților și protejează pe toată lumea împotriva scăderilor salariale.
Dar chiar ministrul enumeră acum numeroasele corecții făcute pentru sănătate, educație, personalul TESA, sporuri, plata cu ora, indemnizații și coeficienți.
Dacă aceste modificări au fost necesare pentru ca medicii, profesorii și alte categorii să nu fie dezavantajate, criticile la adresa variantelor inițiale nu pot fi expediate pur și simplu sub eticheta de „dezinformare”.
Cert este că Guvernul se află într-o cursă contra cronometru: trebuie să obțină acordul politic, să închidă negocierile cu sindicatele și să treacă legea înainte de 31 august, pentru a nu pune în pericol banii din PNRR.
Iar după patru ani de amânări, reforma salarizării unitare a ajuns exact acolo unde nu trebuia să ajungă: în „ceasul al doisprezecelea”.
