Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a decis să mențină ratingul de țară al României la nivelul BBB-, ultima treaptă a categoriei de rating „investment grade” înainte ca o economie să fie clasificată drept „junk” (speculativă). Perspectiva rămâne, însă, negativă, semnal că retrogradarea nu este exclusă în perioada următoare dacă situația fiscală și politică nu se stabilizează.
Vestea are, la prima vedere, un iz de ușurare pentru autoritățile de la București: România nu a fost retrogradată, așa cum se temeau unii analiști în contextul crizei politice din ultimele luni. Dar mesajul Fitch este departe de a fi unul liniștitor — este mai degrabă o amânare a verdictului, condiționată de reforme pe care clasa politică românească nu a reușit, până acum, să le ducă la capăt.
De ce a rezistat România la BBB-
Fitch explică menținerea ratingului prin câteva atuuri structurale ale economiei românești: apartenența la Uniunea Europeană, care aduce fluxuri de capital ce susțin convergența veniturilor și accesul la finanțare externă, precum și un PIB pe cap de locuitor și o calitate a guvernanței peste media altor state cu rating similar.
Aceste puncte forte sunt însă contrabalansate, spune agenția, de o combinație de vulnerabilități care se acumulează de ani buni: deficite bugetare și de cont curent mari și persistente, o datorie publică și externă în creștere, o inflație ridicată și — element relativ nou în analiză — o scenă politică internă tot mai fragmentată și polarizată.
Motivul perspectivei negative: haosul politic de la București
Explicația centrală a perspectivei negative ține de instabilitatea guvernamentală. România a rămas fără guvern după prăbușirea coaliției formate din patru partide, în mai 2026, la doar zece luni de la formare. Fitch consideră că această situație deschide o perioadă prelungită de incertitudine politică și economică, atâta vreme cât nu se știe când va fi format un nou guvern, din cine va fi alcătuit și cât de stabil va fi, pe fondul unor divergențe profunde între foștii parteneri de coaliție.
Consecința directă: reformele restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost amânate, iar România riscă să piardă fonduri europene dacă blocajul politic se prelungește.
Deficitul bugetar: în scădere, dar tot printre cele mai mari din Europa
Pe partea fiscală, Fitch estimează că deficitul bugetului general consolidat va coborî la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta de 6% asumată de Guvern și mult sub cei 9,3% din PIB înregistrați în 2024. Ameliorarea vine dintr-o execuție bugetară mai bună în prima parte a anului și din investiții mai mari așteptate în a doua jumătate.
Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru din 2026, față de 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii veniturilor (susținută de majorarea TVA) și al înghețării salariilor și pensiilor din sectorul bugetar.
Chiar și așa, deficitul românesc rămâne printre cele mai ridicate din întreaga categorie de rating „BBB”, iar Fitch avertizează că ajustarea fiscală se va încetini după 2026. Motivele: istoricul relaxărilor bugetare din anii electorali, creșterea economică slabă, spațiul tot mai limitat pentru noi măsuri de austeritate din cauza costurilor sociale, dar și presiunea politică dinaintea alegerilor parlamentare din 2028. Agenția estimează că deficitul va ajunge la doar 5% din PIB în 2028 — un nivel încă departe de zona de confort.
Datoria publică, pe un trend ascendent
Datoria guvernamentală este așteptată să urce la 64,5% din PIB până în 2028, de la 59,3% la finalul lui 2025 — peste media de 57,9% estimată pentru statele cu rating „BBB” — și să continue să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent.
Pentru a stabiliza acest trend, Fitch calculează că România ar avea nevoie de un excedent bugetar primar de 0,1% din PIB în 2028, ceea ce presupune o ajustare fiscală suplimentară de 1,5% din PIB față de traiectoria curentă. Un risc suplimentar vine din structura datoriei: 53% din datoria publică este denominată în valută, ceea ce o face vulnerabilă la o eventuală depreciere a leului. Costul cu dobânzile ar urma să crească la 9,3% din veniturile statului în 2028, de la 8% în 2025.
Deficitul de cont curent și dependența de finanțare externă
Dezechilibrele externe rămân un punct sensibil. Deficitul de cont curent se va reduce doar treptat, la 6,7% din PIB în 2028, de la 7,9% în 2025 — mult peste media de doar 0,3% din PIB a statelor comparabile. Investițiile străine directe ar urma să acopere doar aproximativ un sfert din acest deficit.
Această combinație de deficite mari, bugetar și de cont curent, face România puternic dependentă de finanțarea externă și expusă schimbărilor de percepție ale piețelor financiare. Fitch se așteaptă ca împrumuturile de pe piețe să rămână ridicate, pe măsură ce intrările de fonduri europene se diminuează — estimate la doar 1,5% din PIB în 2027-2028, față de 3,7% în 2026. Gradul de acoperire a plăților externe din rezervele valutare ar urma să scadă ușor, la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025.
Economie în contracție, inflație ridicată
Pentru 2026, Fitch anticipează o contracție economică de 0,6%, ceea ce înseamnă o creștere medie de doar 0,3% pe întreg intervalul 2024-2026, în ciuda investițiilor mai mari finanțate din fonduri europene. Scăderea veniturilor reale disponibile, încrederea slabă a consumatorilor și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra cererii externe sunt principalele explicații. O revenire treptată este așteptată abia spre 2028, când economia ar putea crește cu 2,3%, tot sub media de 2,7% a statelor cu rating similar.
Inflația rămâne, la rândul ei, un punct slab clar al ratingului românesc. Inflația armonizată (HICP) a ajuns la 9,7% în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025, alimentată de deprecierea leului, de scumpirea energiei, de majorarea TVA și de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate. Fitch estimează o inflație medie de 7,6% în 2026, în urcare față de 6,8% în 2025, cu o încetinire abia spre 3,8% în 2028.
Ce ar putea schimba verdictul
Fitch a stabilit clar condițiile pentru o eventuală mișcare de rating. O retrogradare ar putea fi declanșată de eșecul autorităților de a adopta măsuri suplimentare de consolidare fiscală care să stabilizeze ponderea datoriei publice în PIB — de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit — sau de o deteriorare a finanțării și lichidității externe, generată de tensiuni politice mai mari ori de menținerea deficitelor gemene la niveluri ridicate.
În schimb, o îmbunătățire a perspectivei de la negativă la stabilă ar putea veni dacă agenția capătă încredere că progresele fiscale continue vor conduce la stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, sau dacă deficitul de cont curent se ameliorează structural, reducând vulnerabilitatea externă a țării.
Concluzie: o veste bună cu multe condiționări
Pentru moment, România rămâne ancorată la BBB-, ultima treaptă „investment grade”, ceea ce înseamnă că nu intră în categoria „junk” și își păstrează accesul la finanțare externă în condiții relativ favorabile. Dar perspectiva negativă transmite un mesaj fără echivoc: fereastra de timp pentru reforme se îngustează, iar fără un guvern stabil și fără măsuri concrete de consolidare fiscală, riscul unei retrogradări efective rămâne pe masă înaintea alegerilor din 2028.
