Banca Națională a României vine cu vești mai puțin bune pentru economie. BNR a revizuit din nou în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, pe fondul secetei, caniculei și al problemelor din sectorul energetic. Pentru sfârșitul anului 2027, estimarea a fost de asemenea majorată, de la 2,9% la 3,4%.
Noile estimări au fost prezentate joi, 13 august, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, odată cu Raportul asupra inflației. Banca centrală continuă să anticipeze o reducere semnificativă a inflației în lunile următoare, însă ritmul scăderii va fi mai lent decât se estima anterior.
Seceta și criza energetică împing prognoza în sus
BNR indică printre factorii care au schimbat calculele canicula, seceta severă și impactul acestora asupra producției de energie electrică, dar și evoluțiile mai ample din sectorul energetic.
„Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere, de la 5,5 la 6,1 pentru decembrie”, a explicat Isărescu, arătând că în noua prognoză au fost incluse efectele deja vizibile ale condițiilor meteorologice și ale situației energetice.
O presiune suplimentară este așteptată și din partea carburanților. Potrivit datelor prezentate de BNR, combustibilii ar urma să contribuie cu aproximativ 1,1 puncte procentuale la inflația prognozată pentru sfârșitul lui 2026.
Inflația ar urma să intre în ținta BNR abia la finalul lui 2027
În ciuda înrăutățirii prognozei, BNR susține că tendința generală rămâne una descendentă. Banca centrală estimează că inflația va reveni în intervalul asociat țintei sale abia în trimestrul IV din 2027.
Ținta BNR este de 2,5%, cu un interval de variație de plus/minus un punct procentual.
Scăderea anticipată în perioada următoare este legată și de dispariția treptată din calculul anual al efectelor produse anterior de majorarea TVA și a accizelor și de scumpirea energiei electrice.
Isărescu: economia nu își va reveni rapid
Semnalul transmis de guvernator nu privește însă numai inflația. Mugur Isărescu avertizează că perspectivele economiei românești rămân slabe pe termen scurt.
„Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”, a declarat guvernatorul BNR.
Consumul privat este în scădere, pe fondul diminuării puterii de cumpărare, al accesului mai dificil la creditare și al încrederii reduse a populației. În același timp, creditarea persoanelor fizice stagnează, în timp ce împrumuturile acordate companiilor înregistrează creșteri importante.
Dobânda-cheie rămâne la 6,50%
În acest context, BNR a decis în ședința din 10 august să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an. Facilitatea de creditare rămâne la 7,50%, iar cea de depozit la 5,50%.
Isărescu susține însă că reducerea dobânzilor va veni odată cu scăderea inflației.
Guvernatorul a atras atenția că, la o inflație aflată încă în jurul nivelului de 8%, dobânda-cheie este în termeni reali negativă, motiv pentru care BNR nu consideră oportună în acest moment o relaxare mai rapidă a politicii monetare.
Isărescu: nu sunt necesare noi majorări de taxe
Un alt mesaj important transmis de guvernator privește politica fiscală. Isărescu consideră că România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală, dar spune că acesta nu presupune noi creșteri de taxe.
BNR avertizează însă că rămân numeroase riscuri pentru evoluția prețurilor: criza energetică, eventuale noi tensiuni geopolitice, problemele privind livrările de petrol, condițiile meteorologice extreme și expirarea schemei de protecție a consumatorilor pentru prețul gazelor naturale.
Noua prognoză arată astfel că lupta cu inflația este departe de a fi încheiată. BNR vede în continuare o scădere importantă a ritmului de creștere a prețurilor, dar românii ar putea fi nevoiți să aștepte până spre finalul anului 2027 pentru ca inflația să revină în intervalul urmărit de banca centrală.
