Magistrații din România au declanșat o contraofensivă fermă după comunicatul dur al Partidului Național Liberal, condus de Ilie Bolojan, care a criticat deciziile Tribunalului București și a acuzat ingerințe în independența justiției. Pe 2 iulie 2026, președinții curților de apel și ai tribunalelor au emis comunicate oficiale prin care resping categoric atacurile PNL.
Reacția magistraților: „Atitudini specifice regimurilor dictatoriale”
Președinții curților de apel și ai tribunalelor atrag atenția asupra „degradării discursului public” și a acțiunilor care tind să nege principiul independenței justiției. Ei califică drept „absolut inacceptabile” atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială împotriva judecătorilor și a instanței învestite cu verificarea legalității actelor interne ale partidelor.
„Negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”, se arată în comunicate. Magistrații invocă jurisprudența Curții Constituționale și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care permit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide și membrii lor.
Ei amintesc că 3580 de judecători au denunțat anterior o campanie de subordonare politică a justiției și contextualizează comunicatul PNL ca apogeul unei astfel de campanii, cerând încetarea imediată a acesteia. Comunicatele sunt semnate de zeci de președinți de instanțe, inclusiv de la Curtea de Apel București și Tribunalul București.
Ce a spus PNL ieri
În comunicatul de presă transmis după decizia Tribunalului București de suspendare a unor hotărâri ale Congresului Extraordinar PNL din 21 iunie 2026, liberalii au acuzat mutarea „bătăliilor politice” în justiție. PNL a criticat dur decizia Colegiului de Conducere al Tribunalului București nr. 18 din 23 iunie 2026, prin care s-au constituit 6 completuri specializate pentru cauzele privind partidele politice.
„Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM”, susțin liberalii. Ei anunță că vor ataca pe toate căile legale această hotărâre.
PNL subliniază că hotărârea judecătorească nu afectează Congresul deja desfășurat și că noua conducere aleasă își exercită atribuțiile. De asemenea, partidul va solicita recuzarea judecătoarei M.L. din dosarul privind hotărârile Congresului (termen 8 iulie), invocând legătura acesteia cu fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu. Liberalii reafirmă principiul majorității în partide și intenția de a respecta legea, depunând lista noii conduceri și modificările statutare.
Contextul conflictului
Tensiunile au escaladat rapid după Congresul Extraordinar PNL din 21 iunie 2026. Contestatarii au sesizat instanța, iar Tribunalul București a format completuri specializate. PNL vede în asta o ingerință politică, în timp ce magistrații percep criticile ca un atac la adresa independenței justiției.
Conflictul ilustrează o confruntare deschisă între puterea politică (reprezentată de PNL și Bolojan) și sistemul judiciar, cu acuzații reciproce de încălcare a principiilor democratice și a separației puterilor în stat. Dezvoltările ulterioare, inclusiv termenul din 8 iulie, vor fi decisive pentru rezolvarea crizei interne din PNL.
