Presedintele Ferdinand Marcos Jr. a respins investigatia tribunalului international, invocând suveranitatea nationala, relateaza Reuters.
Mii de oameni au fost ucisi în campania anti-drog a predecesorului sau, Rodrigo Duterte.
Guvernul filipinez nu va coopera cu ancheta Curtii Penale Internationale privind campania brutala anti-narcotice desfasurata în timpul fostului presedinte Rodrigo Duterte, a declarat marti presedintele Ferdinand Marcos Jr.
Nu va ridica un deget
Consider ca este o amenintare la adresa suveranitatii noastre. Prin urmare, guvernul filipinez nu va ridica un deget pentru a ajuta nicio investigatie pe care o conduce CPI, a spus Marcos în fata jurnalistilor, reiterând o pozitie pe care o mai exprimase anterior.
Declaratia vine dupa ce, în iulie, CPI a respins apelul Manilei si a permis reluarea anchetei privind miile de ucideri din cadrul razboiului împotriva drogurilor al lui Duterte, precum si alte presupuse abuzuri ale drepturilor omului.
Marcos a precizat ca investigatorii CPI pot veni în Filipine ca persoane obisnuite, dar fara niciun sprijin din partea autoritatilor.
Strainii nu trebuie lasati sa se amestece în treburile tarii
Pozitia sa contrazice o declaratie facuta saptamâna trecuta de ministrul justitiei, care sugerase ca guvernul ar putea permite ancheta daca sunt respectate procedurile legale o miscare pe care tabara lui Duterte o considera ilegala.
Vicepresedinta Sara Duterte, fiica fostului presedinte, a sustinut si ea ca strainii nu trebuie lasati sa se amestece în treburile tarii, refuzând sa participe la orice proces care, în opinia sa, ar aduce atingere sistemului judiciar filipinez.
Filipine s-au retras oficial din tribunalul international în 2019
La rândul sau, fostul purtator de cuvânt prezidential Salvador Panelo a numit o eventuala cooperare cu CPI o capitulare absoluta a dreptului nostru suveran.
Filipine s-au retras oficial din tribunalul international în 2019, dupa ce Duterte i-a contestat autoritatea.
Politia recunoaste oficial 6.200 de decese în operatiunile anti-drog, dar organizatiile pentru drepturile omului sustin ca numarul real al victimelor este mult mai mare, acuzând fortele de ordine de executii sistematice si musamalizarea crimelor acuzatii pe care autoritatile le resping.
